Te-aş înţelege din priviri, chiar de mi-ai spune poveşti
Şi ar ploua şi-ar ninge cu tot ce-ţi doreşti, de n-aş avea amintiri
Le-aş aduna în jurul tău şi te-aş lăsa să visezi
Şi m-aş întoarce într-o zi când nu mai crezi, dacă-aş putea să-ţi fac rău
Te-aş duce’ntru-un buchet de fân şi paie aş număra
Şi te-aş privi până s-ar desprimăvara dac’aş putea să ramân
Te-aş desena pe fruntea mea şi n-aş mai merge pe jos
Te-aş înrăma în şapte frunze de abanos de n-ar cădea nicio stea.
Te-aş înţelege din priviri, chiar de mi-ai spune poveşti
Şi ar ploua şi-ar ninge cu tot ce-ţi doreşti, de n-aş avea amintiri
M-aş bucura să mă iubeşti cât ţine-al vieţii fuior,
ti-aş construi o casă cu pridvor de-aş şti măcar cine eşti
De-aş şti măcar cine eştï...
Versuri: Eugen Avram
Frumoase versuri
RăspundețiȘtergere