05/10/09 -rescriu

" Nu si-a dat seama nici cand pierduse totul. Sau ceea ce considera a fi totul. Nu realiza ca se naruie cel mai frumos vis al lui sau poate nu voia sa recunoasca; era prea mare prapastia dintre ei, iar podul de legatura ce inainte parea solid, acum se misca in deriva. ..."
O privea fix si incerca sa ii reproseze singuratatea lui. Ar fi putut urla , dar nici macar urletul nu ar fi rasunat atat de asurzitor ca tacerea care se instalase...
Nu era capabil sa o lase sa plece asa din viata lui , dar nu stia cum sa o tina. Toate promisiunile facute, toate planurile de viata, tot ce isi imaginasera impreuna ii apareau acum in minte inzapezite si reci, de nepatruns. Nu isi dorea despartirea, nicidecum. Ar fi vrut sa se trezeasca dimineata langa ea si sa-i sarute fruntea, sa nu o lase sa plece pana cand nu ii simte impregnat total parfumul in propria-i piele. Asa simtea ca e a lui, de dimineata pana seara.
Dar gandurile astea ii pareau de neatins.."